Info utile

Informatii utile din domeniul imobiliar

5 criterii de selecţie a unei locuinţe urmărite de un potenţial cumpărător

Criterii de selectie locuinta

Modificarea nevoilor şi preferinţelor românilor aflaţi în căutarea unei case se vede şi în transformările suferite în ultimii ani de piaţa construcţiilor noi. De la declanşarea recesiunii încoace, comportamentul cumpărătorului român de locuinţă este vizibil diferit – fapt ce a condus la modificări notabile şi pe piaţa construcţiilor noi.

Deşi se poate spune că cele câteva criterii majore de selecţie a unei proprietăţi au rămas, în mare, aceleaşi, schimbările vizează fie gradul de importanţă acordat acestora, fie „etaloanele” luate în calcul pentru fiecare în parte.

  1. Preţul:

Comparativ cu perioada de boom a pieţei, când clienţii se înghesuiau la uşa vânzătorilor în ciuda preţurilor ce creşteau (aproape) de la o zi la alta, în ultimii şase ani, valoarea de achiziţie a unei locuinţe a devenit, pentru majoritatea cumpărătorilor, principalul factor de selecţie – şi încă unul extrem de restrictiv. Pe lângă deteriorarea situaţiei economice a ţării, un impact important l-au avut restricţiile de creditare aplicate de către bănci, în contrapunct cu lansarea programului Prima Casă (prin care statul a decis să co-garanteze acordarea de credite ipotecare către populaţie, la un nivel redus de avans şi dobândă). Aşa se face că, la cinci ani de la implementarea acestei iniţiative a statului, pragul de 60.000 de euro a devenit cel mai uzitat etalon pe piaţa rezidenţială – cel puţin pe segmentul locuinţelor pentru clasa medie, fie ele vechi sau noi. De precizat este că, între timp, pretenţiile potenţialilor cumpărători (dar şi oportunităţile oferite de către piaţă) în această marjă de preţ au crescut – de la un apartament cu două camere în bloc vechi, la unul cu trei camere în bloc nou (în condiţiile în care, în perioada de apogeu a pieţei – martie 2008 –, un apartament bicameral costa şi 120.000 de euro, iar unul cu trei chiar şi 150.000 de euro).

  1. Localizarea:

Deşi pentru a beneficia de un preţ mai bun tot mai mulţi cumpărători se arată dispuşi să facă compromisuri la capitolul localizare, asta nu înseamnă că acest criteriu este eliminat din procesul de selecţie. În piaţă există încă destui clienţi care preferă apartamentele vechi tocmai datorită amplasamentului lor favorabil, datorită accesului facil la mijloacele de transport în comun (mai ales metrou) şi apropierii de şcoli, grădiniţe, parcuri, magazine, centre comerciale etc. Chiar şi pentru blocurile dezvoltate la periferie, accesul la cel puţin o linie de transport în comun este un factor decisiv în luarea unei decizii de achiziţie.

  1. Anul construcţiei:

Printre criteriile importante de selecţie a unei proprietăţi (în special a unui apartament) se numără şi vechimea acesteia. Potrivit datelor centralizate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), în primele (aproximativ) cinci luni din 2014, 30% din valoarea finanţărilor acordate prin programul Prima Casă a avut ca obiect locuinţe noi, adică finalizate în perioada 2008-2014. Preferinţa românilor pentru apartamentele vechi (întrucât cele ridicate până în 1990 reprezintă, fără îndoială, „masa” tranzacţiilor cu locuinţe) poate fi explicată simplu, prin faptul că acestea sunt cele mai numeroase, oferta pe segmentul rezidenţial nou lăsând încă (mult) de dorit. Cu toate acestea, orientarea cumpărătorilor spre locuinţe noi este un trend din ce în ce mai vizibil; chiar şi cei care optează încă pentru blocurile vechi le preferă totuşi pe cele mai noi, construite după cutremurul din 1977.

  1. Numărul de camere/suprafaţa:

Deşi dezvoltările din perioada de boom păreau să indice orientarea românilor spre locuinţe considerabil mai spaţioase decât cele din blocurile vechi, recesiunea a contrazis această „teorie”. Dovadă stă succesul consemnat de ansamblurile rezidenţiale construite în ultimii ani, formate din apartamente similare ca suprafaţă cu cele din blocurile „comuniste”. Ca număr de camere, statisticile aferente programului Prima Casă arată că în topul preferinţelor românilor se află locuinţele bicamerale (51% dintre garanţiile acordate în perioada ianuarie-mai 2014), urmate de cele tricamerale (29% dintre beneficiari) şi abia apoi de garsoniere (11%).

  1. Cheltuielile de întreţinere:

Performanţa energetică a unei locuinţe – tradusă, în plan imediat, prin cheltuieli reduse la întreţinere – este un factor căruia potenţialii cumpărători încep să-i acorde o importanţă sporită. Din acest punct de vedere, blocurile noi sau cele vechi reabilitate termic vor avea predominanţă faţă de cele ce consemnează încă pierderi masive de căldură pe timp de iarnă. Mergând pe aceeaşi logică, faptul că un apartament este debranşat de la reţeaua centralizată de încălzire, fiind dotat cu centrală proprie, poate reprezenta un avantaj binevenit pentru mulţi clienţi.

Sursa: www.imobiliare.ro